Expoziție
În iunie 1999, la încheierea Consiliului European de la Köln, șefii de stat sau de guvern ai celor (pe atunci) 15 state membre ale Uniunii decid să transpună într-un document oficial drepturile cetățenilor europeni. Astfel, amploarea și importanța lor excepțională sunt consacrate în mod vizibil pentru cetățenii Uniunii Europene. Pentru Parlamentul European, această decizie este o adevărată victorie. Motivele din spatele schimbării de poziție a Consiliului European sunt, de fapt, destul de variate. Pe de o parte, competențele Uniunii Europene devin din ce în ce mai numeroase. Astfel, crește probabilitatea ca drepturile cetățenilor să fie afectate de acțiunile instituțiilor comunitare sau ale statelor membre.
Pe de altă parte, Uniunii urmează să i se alăture în curând țări conduse, până nu cu mult timp în urmă, de regimuri nedemocratice. Prin urmare, este necesar să se definească într-un text unic atât drepturile fundamentale, cât și valorile comune. Trebuie, de asemenea, să se asigure protecția lor la nivelul Uniunii Europene. În fine, este important ca Uniunea să dispună de un catalog precis al drepturilor fundamentale, deoarece acestea sunt din ce în ce mai des în centrul relațiilor sale cu țările din afara Uniunii Europene.